USV->IDD-->Teoria Generalã a Dreptului

CAPITOLUL 3: RINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUII. NOTIUNE

Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor.
Etimologic, notiunea de principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM care are sensul de început, obârsie sau element fundamental.Orice principiu este un început pe plan ideatic, o sursa de actiune. Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa.
Un principiu se poate prezenta sub diverse forme: axiome, deductii sau o generalizare a unor fapte concrete.
Principiile generale ale dreptului asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta în aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru întregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientând activitatea legiuitorului.
Pe de alta parte, principiile generale au un important rol în administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritul legilor. In alta ordine de idei, în situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocând lipsa textului legal, în baza caruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina în baza principiilor de drept.
Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului împotriva imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor.
Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.

DELIMITAREA NOTIUNII DE PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI

Spre deosebire de conceptele si categoriile juridice, care servesc ca elemente de mijlocire a aplicarii principiilor, principiile dau continut concret categoriilor juridice, asigurându-le functionalitatea.
Intre principiile fundamentale de drept si normele juridice delimitarea se face potrivit raportului care exista între întreg si parte, potrivit careia normele juridice se raporteaza în permanenta la principii:
" Normele juridice pozitive contin si descriu o mare parte din principiile dreptului;
" Principiile dreptului îsi asigura functionalitatea prin respectarea conduitei prescrise prin normele juridice;
" Normele juridice au o valoare explicativa mult mai restrânsa fata de valoarea explicativa a princiilor
Principiile dreptului se deosebesc si de axiome, maxime sau aforisme juridice, care sunt mici sinteze cu un grad de cuprindere incomparabil mai mic decât al principiilor fundamentale.

PREZENTAREA PRINCIPIILOR GENERALE ALE DREPTULUI

Aceasta prezentare sumara are scopul de a ajuta la formarea unei imagini asupra sistemului principiilor dreptului. Acest sistem este format din principiile fundamentale ale dreptului si din principiile de ramura.
Principiile de ramura au la baza principiile fundamentale, continuându-le actiunea, amplificând-o la nivelul fiecarei ramuri de drept.
Cele mai importante principii ale dreptului sunt:
1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului;
2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor
3. Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor;
4. Principiul echitatii si justitiei.
Vom dezvolta pe scurt continutul fiecarui principiu prezentat.

ASIGURAREA BAZELOR LEGALE DE FUNCTIONARE A STATULUI
ACTIUNEA acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept, deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drept o constituie cucerirea pe cale legala a puterii si apoi exercitarea sa în conformitate cu cerintele legalitatii.
In statul de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa fie vointa suverana a poporului, care trebuie sa-si gaseasca formele juridice de exprimare, astfel încât puterea poporului sa poata functiona în mod real ca o democratie. Guvernarea prin drept implica potentarea virtutilor dreptului, descurajarea si reprimarea tendintelor abuzive, realizarea climatului de echilibru printr-o ordine juridica activa. Poporul trebuie sa aiba garantii constitutionale eficiente, asigurându-se exercitiul separat al puterii pe cele trei planuri:legislativ, executiv si judecatoresc si în acelasi timp interconexiunile si intercontrolul fiecarei componente a puterii.
In acest context se poate considera ca actiunea principiului asigurarii bazelor legale de functionare a statului se constituie în premisa existentei statului de drept.

GARANTAREA LIBERTATII SI EGALITATII INDIVIZILOR
Fundamente ale vietii sociale, libertatea si egalitatea trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica. Nu poate exista egalitate decât între oameni liberi, iar libertatea nu poate exista decât între oameni a caror egalitate este consfiintita juridic.
Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale, iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti, dar astfel încât, prin exercitarea drepturilor proprii sa nu fie vatamate drepturile altora.
In planul realizarii efective a libertatilor sociale, rolul dreptului se materializeaza prin îngradirea înclinatiilor unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place si în înlaturarea tuturor barierelor si discriminarilor care persista în asigurarea sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii.
Libertatea este una singura, însa caile si formele de manifestare a libertatii sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului prevazute în Constitutie, cum ar fi:
-libertatea de opinie;
-libertatea religioasa;
-libertatea de exprimare, etc.

PRINCIPIUL RESPONSABILITATII SOCIALE A INDIVIZILOR
Responsabilitatea însoteste libertatea, si de aceea, trebuie facuta demarcatia neta între libertate si liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului în procesul interactiunii sociale. Concepând responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, se admite ideea ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii, si totodata, ca libertatea este o conditie fundamentala a responsabilitatii.
Dreptul nu trebuie sa fie privit si apreciat doar prin efectul sau sanctionator, intervenind pe tarâmul raului deja faptuit, ci trebuie avuta în vedere posibilitatea ca prin continutul prescriptiilor juridice sa contribuie la fundamentarea unei anumite atitudini a indivizilor fata de lege, care presupune grija fata de integritatea valorilor ocrotite de lege.

PRINCIPIUL ECHITATII SI JUSTITIEI.
Cuvântul echitate provine din limba latina: ECVITAS - NEPaRTINIRE, CUMPaTARE, DREPTATE.
Actiunea principiului echitatii trebuie sa priveasca atât activitatea legiuitorului - în elaborarea actelor normative -, cât si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului de catre organele care aplica legea.
Justitia reprezinta acea stare generala a societatii care se realizeaza prin asigurarea pentru fiecare individ în parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime.
Prin finalitatea sa justitia se situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, deoarece ea întruchipeaza virtutea morala fundamentala, menita sa asigure armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale si juridice.
In dreptul roman, justitia se fonda pe principiul moral al dreptatii - HONESTE VIVERE. In ierarhia legilor, în vârful piramidei sunt asezate legile divine, care dau continut legii naturii, iar la baza piramidei stau legile umane.
Justitia urmareste ca în tratamentul dintre oameni sa fie exclusa orice disparitate care nu ar fi fondata pe consolidarea drepturilor fiecaruia, astfel ca prescriptiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justitiei. In ipoteza în care apar legi injuste se impune schimbarea lor, eventual a ordinii existente, atunci când aceasta este un obstacol definitiv în realizarea justitiei.

FUNCTIILE DREPTULUI
Functiile dreptului sunt acele orientari fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la îndeplinirea carora participa întregul sistem al dreptului - ramurile, institutiile, normele dreptului - precum si instantele sociale special abilitate cu atributii în domeniul realizarii dreptului.
Aceste functii sunt:
1. Functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice a societatii rezida în aceea ca dreptul asigura cadrul de functionare a întregului sistem de organizare sociala. Dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizarea exercitarii puterii, încredintarea exercitiului puterii unor categorii de organe pe cele trei planuri:legislativ, executiv si judecatoresc.
2. Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii, care rezida în aceea ca statul ocroteste si garanteaza cu ajutorul dreptului:
- ordinea constitutionala;
- proprietatea;
- drepturile si îndatorile fundamentale ale cetatenilor.
3. Functia de conducere a societatii deriva din faptul ca , în sensul cel mai larg, legea ni se înfatiseaza a fi forma universala de exprimare a celor mai importate deziderate sociale si în acelasi timp, dreptul se circumscrie conceptului de practica sociala si confera norme de reglementare a societatii. Normele juridice sunt acte de decizie si de conducere sociala, fiind expresia concentrata a necesitatilor vietii sociale.
4. Functia normativa a dreptului - este o functie de sinteza, în sensul ca priveste si aspectele importante ale celorlalte functii . aceasta functie deriva din nevoia subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa de normele juridice. Mai mult, normativitatea juridica este o componenta a normativitatii sociale , si în consecinta, atât individul, cât si statul, organele sale, persoanele morale îsi desfasoara comportamentul conform rescriptiilor normative ale dreptului .

În acest curs:

Rãsfoieste cursul

<--IDD