D.P.P.D. Universitatea din Craiova
 
Portalul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic - Universitatea din Craiova  
 
rom   fra   eng
 





















Managementul conflictului în organizația școlară
- autor Popescu Alexandrina Mihaela


Coperta 1
Coperta 4
  Introducere
   Societatea românească în general, și sistemul său de învățământ, în special, au fost supuse la schimbări majore și semnificative în ultimele două decenii. Modificările de cele mai multe ori contradictorii prin schimbările politice au adus de fiecare dată schimbări și la nivelul politicilor educaționale ceea ce a pus o presiune considerabilă asupra organizațiilor școlare din România. Schimbarea nu este ceva nou, însă complexitatea și ritmul fără precedent din prezent sunt o noutate. Analizând organizația școlară prin prisma teoriilor elaborate de teoreticienii și practicienii domeniului ne putem întreba: Ce este schimbarea și cum se produce ea în organizația școlară? Care sunt factorii care generează schimbarea și rezistența la schimbare? Cum pot fi gestionate conflictele într-o perioadă de schimbare organizațională?
   Școala ca organizație care învață trebuie să-și dezvolte și să-și cultive capacitatea de a înfrunta situațiile negative, stările conflictuale. O organizație care învață va transforma erorile, stările conflictuale în ocazii de a învăța. "Forța unei organizații nu se verifică doar prin posibilitatea de a produce rezultate optime la un moment dat, ci și prin capacitatea ei de a angaja schimbări pe termen lung. Capacitatea de schimbare devine, de aceea un indicator semnificativ pentru forța și sănătatea organizației"(E. Păun, 1999,10).
   Școala românească a traversat o perioadă profund reformatoare și astăzi ar trebui să ne aflăm în faza în care ar trebui să se producă o anumită așezare, mai ales la nivelul învățământului preuniversitar. Însă din perspectiva managementului schimbării în continuare există în organizația școlară o cvasiopoziție care constituie sursa unor stări conflictuale de fond între cadrele didactice conservatoare, cadrele didactice moderate și adepții unor schimbări radicale, rapide (de obicei care ocupă funcția de manager).
   Școala este terenul propice pe care se cultivă teoriile referitoare la învățare și la schimbare. Pentru că profesorii sunt capabili să învețe permanent, ei ar trebui să fie cei care să știe să stea pe valul schimbărilor și să vadă ritmul schimbărilor ca pe oportunități și nu ca amenințări. Dacă vrei să ai control asupra schimbării, dacă vrei să te schimbi, încearcă să înveți.
   În general, schimbările organizaționale sunt considerate surse de conflicte funcționale/benefice pentru organizația școlară.
   Conflictul în organizația școlară trebuie abordat ținând seama de caracterul particular al activităților desfășurate în școală, activități distincte și independente în același timp: una este activitatea managerial administrativă, reglementată de logica organizațională și cealaltă pedagogico-educațională structurată conform logicii pedagogice. În planul organizașional, pe care este centrat și studiul nostru, distingem membrii staffului managerial-directori, directori adjuncți, șefi de catedre, membrii ai organismelor de conducere a școlii, toți aceștia în dublă calitate, de profesor și manager. La aceștia se adaugă personalul administrativ. În organizația școlară se produc incontestabil toate tipurile recunoscute de conflicte interpersonale, intergrupale, intragrupale, grup-individ.
   Nu există o rețetă minune, general valabilă pentru gestionarea conflictelor. Trebuie să acceptăm că stările conflictuale sunt o realitate în organizațiile școlare, dacă le vom ignora în continuare ele nu vor dispărea, cel mult se vor croniciza în timp. În încercarea de a îmbunătăți contextul organizațional al școlii este necesar să se dezvolte o abordare interdisciplinară de rezolvare a stărilor conflictuale. Școala trebuie să se înscrie într-un proces de autoînvățare organizatorică, pentru a îndepărta tendințele ei de a deraia de la reforme.
    Pentru practica organizațională a școlilor din România domeniul rezolvării conflictului este un domeniu în curs de apariție, de unde și dinamica extrem de mare prin care se caracterizează.
   Argumentele pe care le aducem în favoarea actualității, oportunității și fezabilității studiuluiîn domeniul mamagementului conflictului au fost identificate în urma unor constatări și aprecieri generale privind dezvoltarea organizației școlare enunțate în cadrul comunității pedagogice științifice, dar și personale:
   -Constatarea neconcordanței dintre abordarea teoretică a conflictului și practica organizațională: în țara noastră sunt puține studiile teoretice privind fenomenele conflictuale din organizația școlară, în schimb, în plan practic, fără a fi clare definite mecanismele de declanșare și desfășurare a conflictelor, managementul conflictului este tot mai larg acceptat de actorii sociali ai școlii;
   -Studiul conflictelor și al gestionării lor impun o perspectivă multifuncțională atât în plan teoretic, cât și în plan practic;
   Managementul conflictului la nivelul organizației școlare, reprezintă zonă operațională de intersecție a cercetării pedagogice cu teoriile conducerii și cu psihologia socială și organizațională.
   Prin lucrarea de față ne-am propus să aducem o contribuție utilă și relevantă la practica existentă a managementului conflictului în organuzația școlară.
Autoarea
__________________________

Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specialității
-între întrebări și răspunsuri-

- autor Popescu Alexandrina Mihaela


Coperta 1
Coperta 4
  Introducere
   Lucrarea Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specialității între întrebări și răspunsuri analizează din perspectiva didacticii moderne acțiunea de predare-învățare-evaluare, precum și cadrul optim de realizare a pregătirii viitorilor profesori. Prin conținutul ei, lucrarea oferă cadrelor didactice din învățământul universitar care predau disciplina Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specialității modele și sugestii privind repere conceptuale ale curriculumului și implicațiile acestuia în Didactica domeniului, competențele și dezvoltarea curriculară, dimensiuni ale metodologiei didactice în Didactica domeniului, noi sensuri pentru evaluare în Didactica domeniului, cadru de referință al proiectării în Didactica domeniului. Astfel sunt conturate coordonatele unui instrument didactic cu valoare praxiologică pentru formarea inițială a profesorilor.
   Colaborarea cu cadrele didactice din învățământul universitar, în desfășurarea diferitelor acțiuni de formare inițială și continuă, a conturat tot mai clar o convingere. Anume că, abordarea teoretică a problemelor specifice didacticii trebuie împletită cu experiența practicienilor, tocmai pentru a găsi soluții adecvate condițiilor concrete. Demersul propus valorifică studiul documentar actualizat, experiențe și reflecții proprii.
Autoarea
__________________________

Puncte de sprijin în învăţarea pedagogiei pentru studenţi – viitori profesori -
- autor Popescu Alexandrina Mihaela


Coperta 1
Coperta 4
  Argument
   Într-o lume a schimbărilor profesorul de astăzi arată altfel decât cel de ieri, iar cel de mâine va avea altă înfăţişare faţă de cel de azi. Cel care i-a decizia de a deveni profesor trebuie să fie conştient de itinerariul călătoriei de formare, care de cele mai multe ori e pe cât de interesant pe atât de dificil.
   Lucrarea vine în sprijinul studenţilor care au luat decizia de a se înscrie la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic pentru a deveni profesori, oferindu-le puncte de sprijin în învăţarea Pedagogiei.
   Acest volum-suport pentru studenţi valorifică proiectul de cercetare cu tema „ Cognitivismul şi constructivismul – noi paradigme în educaţie. Consecinţe asupra formării iniţiale a profesorilor, ca viitori actori în spaţiul educaţional european”.
    Structurarea lucrării s-a realizat în concordanţă orientarea activităţilor universitare de predare şi învăţare pe student, centrarea acestora pe nivelul de dezvoltare al studenţilor, utilizarea unor strategii activ-participativ, diversificarea tehnicilor de evaluare cu orientare pe performanţa studentului şi pe competenţele formate.
   Obiectivele, sarcinile de învăţare şi temele propuse au fost concepute astfel încât studenţii – viitori profesori să se orienteze spre conceptele cheie ale pedagogiei , să asimileze proceduri, instrumente pentru înţelegerea în plan mintal a acestora şi pentru a cunoaşte ştiinţific realitatea educaţională, pe care să o interpreteze, să o argumenteze.
Autorul
__________________________

A deveni profesor constructivist
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Formarea pedagogica a profesorului. Instrumente de invatare cognitiv - constructivista,
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Profesorul si alternativa constructivista a invatarii. Material-suport pedagogic pentru studentii-viitori profesori
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Pregatirea pedagogica a studentilor. Sarcini si instrumente de invatare independenta, constructivista. Pedagogie. Managementul clasei de elevi
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
  Introducere (format pdf)
__________________________

Strategii constructiviste in formarea initiala a profesorului
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Corneliu Novac , Popescu Alexandrina Mihaela , Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Boboila Cristea


Coperta 1
Coperta 4
   Introducere (format pdf)
__________________________








 Cursurile cu frecventa,
ID sau FR
se desfasoara
[...]




 Deschiderea cursurilor postuniversitare
[...]



 Cursuri acreditate
pentru formarea
continua
[...]



 

Contact   Legislatie   Istoric