Pagina in Romana This Page in English Cette page au Francais Universitatea din Craiova
Academia Romana, Institutul de Cercetari Socio-Umane C. S. Nicolaescu-Plopsor
Directii de Cercetare
Organizare / Resurse
Publicatii ale academiei
Manifestari Stiintifice
Raport de autoevaluare
Contact
Noutati / Evenimente
Pagina Universitatii

Sigla Academiei Romane
Informatii actualizate la:
 

DIRECTII DE CERCETARE



Directia prioritara a institutiei a constituit-o cercetarea vietii materiale si spirituale a Olteniei, valorificarea imensului tezaur arheologic, lingvistic, etnografic, folcloric, artistic si arhivistic, imbogatirea acestui tezaur cu elemente noi, prin investigatii temeinice si sistematice. Activitatea de cercetare a specialistilor este reflectata, intre altele, in publicarea a 114 carti, peste 1000 de studii si articole, 4 reviste ("Historica" - 3 numere, "Arhivele Olteniei" serie noua - 19 numere, "Anuarul institutului" - 6 numere, "Revista de studii socio-umane" - 7 numere), de la infiintare pana in prezent.

Colectivul de arheologie, prin ample cercetari intreprinse, a contribuit la cunoasterea arheologica a zonei Portilor de Fier (unde C.S. Nicolaescu-Plopsor a fost coordonator) care urma sa fie acoperita de apele lacului de acumulare, la cunoasterea genezei si evolutiei neoliticului din Oltenia (sapaturile de la Carcea, Gradinile, Farcasele etc), a perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului (sapaturile de la Celei, Locusteni). Investigatiile arheologice de la Locusteni, Ghidici si Carcea au adus noi date pentru o mai temeinic cunoastere a epocii bronzului, iar cele de la Bradesti, Ghidici si Piatra Olt au adus noi date referitoare la prima epoca a fierului. Cercetarile de la Cotofeniii din dos, Cernele-Craiova, Socu-Barbatesti, Turburea-Spahii, Vart, Stoina, Gropsani etc. au scos la iveala insemnate vestigii ale civilizatiei geto-dacice. Totodata, sapaturile arheologice de la Romula, Slaveni au evidentiat existenta unor puternice centre de viata si civilizatie romana, care au avut un rol insemnat in romanizarea populatiei autohtone, proces care a stat la baza formarii limbii si a poporului roman. Alte cercetari (de la Locusteni, Daneti, Leu, Gropsani, Diosti etc) au argumentat, pe de o parte, continuitatea populatiei geto-dace si in perioada Daciei romane, iar pe de alta, romanizarea acesteia. In sfarsit, sapaturile de la Craiova (Fantana Obedeanu), Gropsani, Romula, Farcasele, Gradinile etc. au oferit bogate si indiscutabile date materiale in sprijinul demonstrarii continuitatii daco-romanilor dupa retragerea armatei romane.

In cadul sectorului de istorie, activitatea s-a axat pe doua planuri principale: pe de o parte, alcatuirea unor pretioase culegeri de documente si instrumente de lucru, iar pe de alta parte valorificarea - prin studii si lucrari de amploare - a materialelor inedite puse la dispozitie de bogatele fonduri arhivistice locale sau din alte centre ale tarii, cu privire la trecutul istoric al Olteniei, la rolul acestei zone in viata istorica a tarii. Astfel, au fost studiate: revolutiile din 1821 si 1848, contributia Olteniei la razboiul pentru independenta, rezistenta fata de ocupatia germana din 1917, viata taranimii oltene in evul mediu, istoria legaturilor economice ale Olteniei cu celelalte provincii istorice romanesti, procesul colectivizarii, civilizatia si cultura in sud-vestul Romaniei etc. La acestea s-au adaugat recent noi teme precum urbanismul, practicile institutionale si reprezentarile puterii din Evul Mediu pana in perioada contemporana.

Participantii la lucrarile Comisiei mixte de istorie romano-polone: Craiova, septembrie, 2005

Colectivul de etnografie a intreprins cercetari pe teren in cca. 400 de localitati din Oltenia si din alte zone ale tarii, studiind evolutia tipurilor de asezari, gospodarie si locuinta; vechimea si continuitatea milenara a practicarii diverselor ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, pescuit etc.) si a meseriilor populare pe intreg cuprinsul tarii; mijloacele de transport traditionale; factorii care au contribuit la mentinerea unitatii vietii materiale si spirituale romanesti, precum si motivatia diversitatii etnografiei; rolul obstilor satesti in plamadirea si consolidarea insusirilor specifice ale poporului roman; importanta plantelor in spiritualitatea romaneasca etc. Membrii colectivului de etnografie au colaborat la realizarea Atlasului Etnografic al Romaniei, lucrare de interes stiintific national.

Baladele populare, cantecele batranesti din Oltenia, folclorul, in general, s-au bucurat de atentia folcloristilor, iar la subsectorul de istoria artei au fost cercetate viata si creatia unor artisti plastici olteni.

Diversitatea temelor de cercetare la care au lucrat membrii colectivului de lingvistica a avut drept scop descrierea unor graiuri nestudiate sau insuficient cercetate, cunoasterea lexicului oltenesc, in vederea imbogatirii tezaurului lexical al limbii romane, studierea limbii literare din secolele XVII-XVIII si XIX, pe baza unor cronici oltene, precum si studierea numelor de locuri si ale persoanelor din Oltenia. O tema majora la care au colaborat si colaboreaza cercetatorii de la colectivul de lingvistica al Institutului este Dictionarul toponimic al Romaniei, lucrare, de asemenea, de interes stiintific national.

Revalorificarea traditiei culturale a Olteniei, studii monografice si de sinteza despre perioada interbelica si in ultima vreme, abordarea literaturii romane contemporane din unghiul metodelor moderne, punerea in valoare a unor noi structuri si ipostaze de creatie, au format obiectivele principale ale criticilor si istoricilor literari.

Inca de la infiintare, colectivele de economie si sociologie si-au axat eforturile in directia realizarii unor lucrari care sa ofere celor interesati solutii pentru aprofundarea cunosterii diverselor fenomene social-economice contemporane.
Colectivul de economie se ocupa de probleme privind utilizarea rationala a resurselor materiale si umane din industrie si agricultura, in vederea cresterii eficientei economice.
Colectivul de sociologie are in vedere aspecte ale sociologiei familiei in Romania si elemente ale culturii cercetate din perspectiva sociologica, iar in domeniul filosofiei se studiaza teme de istoria filosofiei romanesti in context european.


Copyright © Universitatea din Craiova. | Ultima actualizare: 29-04-2017 Cautare | Contact | Harta Site | Design

Facultatile Universitatii din Craiova:
Departamente, adrese de interes:
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Tineretului si Sportului Agentia Romana de Asigurare a Calitatii în Învatamantul Superior Portalul Uniunii Europene RoEduNet Proiecte strategice pentru Invatamantul Superior

Universitatea din Craiova

adresa: str. A. I. Cuza nr.13, Craiova, Romania, cod postal: 200585
tel: +40 251 414398, fax: +40 251 411688

Universitatea din Craiova este inregistrata ca operator in Registrul de evidenta a prelucrarii datelor cu caracter personal, gestionat de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter personal, sub nr. 10883, avand ca scop declarat "gestionarea bazei de date a cursantilor".